Mai demult, oamenii alegeau să fie îngropați în hainele de sărbătoare cu tot ce cuprindea costumul în funcție de regiune: ia sau cămașa, pieptarul sau cojocul, zadiile sau fota. Cu raționamentul nostru de azi ne putem întreba de ce ai îngropa și distruge un costum la care ai muncit și pe care familia nu-l va putea moșteni și transmite generațiilor viitoare? Sigur, gândirea noastră magică este profund alterată de cartezianism. Lucrurile pe care le facem pentru un ideal (nedemonstrat științific) sunt inutile și absurde pentru lumea materială în care trăim.
Arhive etichetă:familie
De ce vorbim despre strămoși?
Momentul în care toate căutările mele etnologice s-au schimbat a fost cel în care am început să-mi cunosc familia și trecutul ei. Până atunci am privit acest tip de cunoaștere din perspectiva unui cercetător neimplicat, curios și mișcat de înțelepciunea țăranilor fără carte.
Interviu: Roxana Deca, muzeograf secția Etnografie, Muzeul Olteniei
Inițial am vrut să fac o cercetare etnologică având ca temă centrală femeia în societatea tradițională și în ce măsură feminismul a influențat schimbări mentalitare în societatea noastră. Ulterior, am realizat complexitatea și amploarea unui astfel de demers și am încercat să creionez o parte teoretică (în care am analizat rolul și statutul femeii în interiorul familiei tradiționale, dar și relațiile sale cu sfera publică, pornind de la pravilele și documentele istorice din perioada secolului al XVII-lea până în secolul al XIX-lea, făcând și o analiză a funcției actanțiale a femeii în riturile de trecere și obiceiurile calendaristice) și o parte aplicată a lucrării (în care am analizat textele de cântec povestitor din ciclul familial și epic-eroic din corpusurile Al. Amzulescu, trasând ipostazele feminine ilustrative pentru mentalitatea tradițională românească).
Femeia în familia tradițională românească
Prima carte pe care o recomand călduros femeilor românce în căutarea identității lor se numește Femeia în familia tradițională românească – experiențe socio-culturale, scrisă de Roxana Deca, muzeograf în cadrul secției de Etnografie de la Muzeul Olteniei din Craiova.
Cum (ne) definim identitatea?
Preluăm de la strămoșii noștri bune și rele. Dacă i-ai cunoscut, poți vedea ce ai moștenit din ceea ce au fost ei, ce învățături ți-au lăsat, ce obiceiuri continui datorită lor. Viața noastră este suma unor alegeri personale, cât și a unor moșteniri de care nu ne facem responsabili în mod direct. Trăim într-o societate, într-un grup, într-o familie și toate acestea ne modelează și ne oferă valori, comportamente și lecții pe care le preluăm fără să le punem la îndoială.